Oniromantiei

Lutu Mar Noi 02, 2010 1:33 pm

ONIROMANTIA - Scurta Introducere

1. Vechimea Oniromantiei

Toate popoarele, in toate epocile, au fost surprinse de extravaganta viselor, si de coincidentele pe care le-au observat intre subiectul viselor si evenimentele ulterioare. De asemenea, de la inceput s-a acordat o valoare premonitorie viselor, profetii au inceput sa le comenteze si o stiinta speciala s-a nascut pentru a le interpreta.

Aceasta credinta in relevarea viitorului prin imaginile din timpul somnului provenea din credinta in divinitatile care trimit in acest mod avertismente si sfaturi. Ca urmare, se vede ca oniromantia (in limba greaca oneiros: vis, si manteia: profetie) se leaga de divinatia intuitiva, pe cand inductivul interpreteaza, el, semnele gandirii zeilor. Aici este vorba de comuniunea intima cu inteligenta, de o pronosticare subiectiva (iar nu obiectiva, prin intermediari) si care se face prin sosirea spiritului luminilor celeste. De altfel, asa o intelegea Aristotel, admitand totusi, ca limbajul putea fi simbolitic.

Oniromantia este un domeniu larg, care poate fi divizat in cele doua domenii: cel al viselor, sau oniroscopia, si cel al interpretarii lor, sau onirocritia. Plutarh si Cicero nu dispretuiau sa se ocupe de ele, si dupa ei numerosi autori, din antichitate pana in vremurile moderne, inclusiv numerosii alcatuitori de "Chei ale viselor", alcatuite de altfel la a doua mana.

Una dintre aceste chei, cea mai celebra si, de altfel, cea mai veche, este cea alui Artemidor din Efes, care a fost tradusa si comentata de Henry Vidal intr-o carte de calitate, ca text si prezentare, cu o prefata din care am extras informatiile care urmeaza.

Acest Artemidor s-a nascut la Efes in vremea lui Antonin cel Pios. El a practicat oniromantia si chiromantia in orasul sau natal, pe atunci magnific si celebru, sub numele de Artemidor din Daldia. Artemidor citise toate tratatele aparute pana atunci asupra acestor subiecte si a cautat sa invete de la Epicharme, Antiphon, Strabon, Demetrius din Phalere, Apollodor, Chrysippe, Aristarh, Aristide magnerizatorul, Geminus astrologul si multi altii. La aceasta el a adaugat propria sa experienta si a distins minutios visele care puteau avea valoarea profetica.

Vidal noteaza, pe de alta parte, interesul cartii pe care Boucher-Leclerq a consacrat-o istoriei antice a stiintelor profetice. Dupa acest autor, onirocritia ar fi la fel de veche ca si lumea. Totusi, cavalerul de Jaucourt ii da o origine mult mai precisa, datand-o in epoca preotilor egipteni care treceau drept maestrii in aceasta stiinta.

2. Mic studiu asupra viselor

Visele sunt oare profetice?

Toti cunoastem coincidente cel putin tulburatoare si care au uimit spiritul. Sa adaugam ca unii savanti (Franklin, de exemplu) au crezut si cred inca in caracterul profetic al viselor, cel putin intr-o oarecare masura. Pe de alta parte, cate sotii de pescari vad in somn cum sotii lor naufragiaza, si care intr-adevar in aceeasi noapte sunt inghititi de un destin prea comun pentru oamenii marilor? Dar nu uita ele aceleasi vise, cand nimic rau nu se intampla?

Totusi, sa remarcam impreuna cu Paul Jagot ca, daca in anumite conditii psiho-fizice (in special sub hipnoza) fiinta umana se arata apta pentru precunoasterea evenimentelor viitoare, nu este extraordinar, intr-un mod asemanator, ca somnul se intovaraseste uneori cu perceptivitatea premonitorie, ca imaginile se traduc sub o forma mai mult sau mai putin simbolica.

Pe de alta parte, Thylbus noteaza in lucrarea "Domeniul Viselor" ca acestea sunt numai in proportie de 1% profetice. Viziunile nocturne sunt deseori determinate, vom vedea imediat, de starea organica, de o senzatie fizica perceputa in timpul somnului (experientele lui Hervey de Saint-Denis si ale lui Maurey, de exemplu: un flacon de parfum pus sub nasul unui om adormit ii determina viziunea unei pravalii de parfumuri la Cairo; cateva lovituri intr-o toba ii aduc ideea unui oras in care suna toaca etc...) sau prin punerea la contributie a imensului depozit de amintiri sau de o dorinta reprimata (Freud). Deci, inainte de a da o cheie a viselor, incercati sa stiti mai intai, printr-o analiza minutioasa, ce ar fi putut da nastere visului care v-a tulburat. Numai in cazul in care vi se pare inexplicabil, el poate sa aibe un caracter profetic.

Egiptenii numeau visele "mesagerii misterioSi", caci ei considerau ca erau trimise de zeita Isis care, ajutata de Serapis, le trimitea astfel avertismente Si sfaturi.

Sa revenim la explicatii mai serioase.

Pentru ocultiSti, dedublarea eului in "eul" fizic si "eul" psihic sau astral se realizeaza Toarte rar in stare de veghe, si mai des in timpul somnului. lar daca ei vad in vise o forma a presentimentului sau a telepatiei este pentru ca, spun ei, sufletul, in timpui somnului, mai mult ca in stare de veghe, este eliberat de invelisul sau material, si poate sa comunice mai usor cu lumea astrala.

Aavantii, cel putin materialistii dispretuitori ai oricarei ipoteze care nu ia in consideratie scalpelul, explica visele prin afluxul sanguin, nu le dau decat cauze fiziologice, ele fiind opera sistemului nervos cand actioneaza asupra lui insusi, fara a comunica cu lumea exterioara. somnul suspendand, cel putin partial, anumite facultati (atentia, vointa, judecata) permitand controlul asupra ansamblului de imagini si idei pe care imaginatia le prezinta, fara coordonarea spiritului.

Nu se poate nega faptul ca visele sunt influentate de cauze fiziologice, ceea ce, de altfel, anticii o stiau, deoarece tineau cont de pozitia omului in somn (care trebuia sa evite comprimarea ficatului, oglindaviselor adevarate), de ore, zile si anotimpuri (toamnasi iarna nu permiteau, dupa parerea lor, decat o interpretare mediocra)... De ace ea, dupa medicul arab Ibn Sina (Avicenna), Moreau de la Sarthe si Maine de Biran distingeau doua feluri de vise: intuitive (independente de starea fiziologica si singurele interesante pentru oniromantie) si afective sau organice (in legatura cu starile fiziologice si provocate de ele).

Sa schitam cateva idei pentru fiecare categorie de vise.

Visele intuitive sunt singurele relevante pentru stiinta profetica. Este oare exagerat sa credem ca "zeii" se ocupa de micile noastre probleme intr-atat incat sa ne dea sfaturi? Uneori suntem dezorientati de contradictiile relevate intre diferitele chei ale viselor, care sunt oferite gustului nostru de a cunoaste viitorul. Pe de alta parte, cate mii de vise nu si-au realizat prezicerile!

Totusi, d-na de Thebes ne raspunde:

1. Contradictiile intre cheile viselor nu sunt decat aparente; semnele nu sunt niciodata sigure, interpretarea lor variaza dupa culoare, juxtapunere sau suita imaginilor in sens contrar. Astfel, o cheie a viselor ne da cainele vazut in vis ca semn fericit, alta ca semn rau; ori semnul este fericit atunci cand cainele este alb, caci gri anunta o nenorocire, negru ruina, roscat discordia sau razboiul (roscat: amintire martiana).

2. Pe de alta parte, sus-zisele indicatii variaza dupa tipul planetar al interesatului, dupa influentele astrale care actioneaza asupra intregii sale vieti... De exemplu, visul unui sarpe, amenintator pentru jupiterian, nu anunta decat o grija pentru saturnian; si daca pentru primul este un semn ostil visarea unei ape statatoare, pentru lunareste promisiune de bucurie si bogatie.

3. In fine, contradictiile in chestiune, chiar reale, se explica prin diferentele de interpretari ale viselor la diferite popoare, unii crezand ca au remarcat constanta augurului rau

Noi am spus ca ocultistii au vazut in vise o forma de presentiment sau telepatie, adica facultatea de a percepe de la distanta si fara ajutorul simturiior. Evenimentele care ne privesc pe fiecare din noi sunt pregatite intotdeauna, fara indoiala, prin legea determinismului, in imensul do-eniu al lumii invizibile; ele se afla acolo intr-un fel de stare de germen, ca samanta in siloz. Dar, in lumea spirituala, ca si in cea fizica, nu se realizeaza toate presentimentele, la fe! cum nu incoltesc toate semintele puse in pamant. Cauze, care uneori ne scapa, alteori sunt faptul vointei noastre avertizate de vis, opresc sau precipita evenimente in curs.

Ai d-na de Thebes, atat de celebra prin miile de vise pe care le-a interpretat in timpul consultatiilor sale si care a scris, cu ardoarea unei credinte, care era atat de convingatoare, celebra carte "Enigma visului", are loialitatea de a-si arata prudenta cand scrie:

"Nu trebuie sa dam interpretarii viselor o certitudine absoluta. Trebuie facuta deosebirea intre stiinta si fantezie si sa admitem ca visele sunt mai degraba reminiscente sau reflectari ale preocuparilor decat semne... Cheile viselor nu trebuie luate ca litera de evanghelie. Tot ce se poate spune asupraviitorului misterios, acarui cercetare pasioneaza sufletul omenesc de cand exista oamenii, nu se va baza niciodata decat pe ipoteze si coincidente".

Ai dupa ce avertiza in mod onest pe cei care ii ofereau onorarii mari pentru a afla de la ea interpretarea viselor, ea adauga urmatoarele randuri fermecatoare, de altfel imprumutate in parte Marii Enciclopedii, ce vor servi ca o concluzie asupra acestui paragraf asupra viselor intuitive:

"Anticii pretindeau ca se putea, cu ajutorul retetelor, amuletelor, rugaciunilor si desenelor, sa se regleze visele, sa se aiba numai vise dulci si placute si sa se evite cele rele. Ei recomandau, in special pentru acest scop, sa se plaseze o ramura de laur langa cap. Vreti un sfat asupra acestui punct? Visele placute sunt evocate de un suflet linistit si de o constiinta calma, cei rai nu au vise fericite. Faceti bine tuturor, iubiti si devotati-va, si noptile va vor fi populate cu amintiri si vise agreabile. Nu cititi seara pagini negre sau de groaza, caci ele se vor repeta in somnul dvs., in imagini oribile. Adormiti cu ganduri placute si veti avea vise frumoase... "

In ceea ce priveste visele afective sau organice, provocate, intr-un mod natural, de starea patologica a organismului, ele prezinta un interes practic si de nenumarate ori controlat. Aceasta arata falsitatea urmatoarei pareri: "visele nu sunt decat minciuna", deoarece ele pot revela celui care doarme un rau de care el nu stia poate. Parerea noastra este ca el sa cheme medicul pentru a-l consulta. Ai atunci va putea spune ca intr-adevar visele i-au fost prevestitoare.

Larousse care, in general, nu este prea bland cu tot ceea ce atinge supranaturalul, este obligat sa se inchine in fata evidentei. Asupra acestui subiect, el spune urmatoarele:

"Cele mai mici indispozitii, ca si cele mai grave boli, pot sa dea nastere viselor. Din nefericire, valoarea lor semiologica este foarte nesigura, nu se cunosc legaturile lor cu sediul si natura afectiumlor diverse care le intovarasesc. Tot ceea ce stim este ca, in timpul som-nului, activitatea patologica, care se realizeaza in adancurile organismului, provoaca vise mai mult sau mai putin in legatura cu organul bolnav. Acest lucru este atat de adevarat, incat uneori se poate banui o boala pe care nimic nu o dezvaluie in stare de veghe".

Sa dam cateva exemple. Afectiunile organice ale inimii sau ale arterelor sunt deseori anuntate inaintea producerii lor de vise urate sau cosmaruri, urmate de presentimente triste. Cand ele se repeta, pot fi privite ca simptome precursoare ale unei leziuni grave, deja foarte greu, daca nu imposibil, de prevenit. Cand aceasta a devenit inevitabila, visele sunt foarte scurte; ele apar in primul somn, urmate de o trezire sau tresarire. Aici se amesteca, aproape intotdeauna, teama de o moarte apropiata cu circumstante tragice. Dupa observatiile diversilor medici, hemoragiile spontane, rezultate ale unui aflux congestiv anormal, sunt uneori prezise de vise de incendii sau imagini criminale. Cu cat aceste vise sunt mai accentuate si mai bine conturate, cu atat mai mult ele trebuie luate in consideratie. indeosebi in perioada pre-mergatoare a nevrozelor si alienarii mintale, le intalnim avand o natura bizara si extraordinara, capabila sa alarmeze medicul. Nebunia, inainte de a se confirma, se dezvaluie adeseori prin cosmaruri ingrozitoare, de cel mai rau augur.

Aceleasi fenomene mai mult intovarasesc bolile decat le preced. Cei care au febra incearca deseori o sete vie si viseaza ca nu si-o pot stinge. S-au vazut indivizi care au visat ca le-a fost taiat piciorul sau a fost transformat in piatra si a doua zi s-au trezit paralizati sau au paralizat cateva zile mai tarziu. Racirea unui membru sau compresiunea lui prelungita este intovarasita, adeseori, de aceleasi senzatii. Savantul Gressner a visat ca a fost muscat de un sarpe si imediat a recunoscut in acest vis semnele unui antrax, care l-a omorat in cinci zile. Arnauld Villeneuve a visat ca a fost muscat la picior de o vipera si cateva zile mai tarziu si-a vazut piciorul afectat de o ulceratie canceroasa. Cum s-a vazut din aceste exemple, aproape toate aceste vise, legate de diferite stari morbide, sunt cosmaruri. Visele sunt vesele si razatoare in mono-mani'a expansiva; stranii, bizare, dezordonate in manie; rare si fugitive in dementa si imbecilitate. Alterarea morbida a organelor genitale provoaca deseori vise erotice si polutii nocturne. Multi suferinzi de dureri de stomac viseaza ca beau apa limpede si cineaza la o masa splendida, dar nu intarzie sa incerce apoi senzatiile penibile frecvente (indivizii atinsi de indigestie, stanjeneli gastrice, ulcer sau cancer la stomac. Ipohondrii, la care travaliul digestiv este in general laborios, si femeile isterice, se afla in aceeasi situatie. Umflarea vezicii si diferite leziuni ale acestui organ antreneaza vise privitoare la fictiune, intotdeauna penibile. Dintre toate afectiunile, cele care antreneaza cu ele cele mai ingrozitoare cosmaruri sunt cele ale inimii, arterelor, creierului si aparatului respirator.

Doctorii orientali merg putin mai departe.

Medicina hindusa si cea chineza extrag de secote din vise, infor-matii pentru diagnosticarea bolilor. fn sistemul lor, visefe sunt divizate in cinci clase, corespunzatoare celor cinci mari viscere: inima, plamanii, rinichii, splina si ficatul. Fiecare clasa este divizata dupa doua stari anormale ale organului. Starea normala a acestor organe nu provoaca vise. Date fiind aceste principii, iata, ca exemplu al stiinielor asiatice, un rezumat al principalelor vise indicand functionarea proasta a unui organ:

I. A visa fantome, monstri, figuri inspaimantatoare: semn al proastei functionari a inimii (vise strangulate); hiperfunctiune. A visa foc, flacari, fum luminos, incendii: semn al proastei functionari a inimii (ameteala provenind de la insuficienta curentului sangvin si a incetinirii vitezei); hipofunctiune.

II. A visa lupte, razboi, arme, soldati: semn al proastei functionari a plamanilor; hiperfunctiune. A visa campii, mare, tara, drum si calatorii dificile: semn al proastei functionari a plamanilor; hipofunctiune.III. A visa oboseala insurmontabila, boala de rinichi: semn al proastei functionari a rinichilor; supraincarcare a canatetor, A visa ca inotam cu greu si suntem pe cale de a ne ineca: semn al proastei functionari a rinichilor: hipofunctiune.

IV. A visa cantece, sarbatori, muzica, placeri: semn al functionarii proaste a splinei: supraincarcare a canalelor. A visa riscuri, batalie, dispute, mese: semn af funciionarii proaste a splinei: hipofunctiune.

V. A visa paduri de nepatruns, munti abrupii, arbori: semn af functionarii proaste a ficatului: hiperfunciiune. A visa tarba, gazon, campii, tufisuri: semn al functionarii proaste a ficatului: hipofunciiune.

In sfarsit, a visa paraie, izvoare murmuratoare, cascade este semn de anemie; a visa asasini, spanzuratoare, strangulare se explica prin sufocari astmatice.

Se vede ca acest diagnostic prin vise se apropie sensibil, prin anumite inductii, de cel al medicilor occidentali, dar este un pic mai extins.

In orice caz, se admite, in general, azi, ca cosmarurile penibile, sufocarile dureroase, cu senzatia unei morti iminente, dezvaluie o strangulare a arterelor creierului si inimii. Este utila indepartarea amenintarii de congestie pe care o indica visele printr-o modificare a regimului urmat. La fel, daca se viseaza des paralizie totala sau partiala, inseamna o circulatie defectuoasa a sangelui, o "compunere anormala a elementelor".

Aici, cel putin, visele prezinta un interes sigur, si este foarte probabil ca aceasta apficare practica a oniromantiei forma, la antici, ramura de baza a acestei stiinte, si am fi gresit daca am fi neglijat-o in acest studiu instructiv sub pretextul ca intai misticii, apoi sarlatanii, au facut-o sa devieze de la obiectul ei.

3. Visul-oracol

Ceea ce urmeaza dam cu titlu informativ, caci lucrarea noastra ar fi incompleta daca n-ar pune sub ochii cititorului elementele oniromantiei, lasand gandirii, mentalitatii si observatiei lor grija de a judeca in ce masura ei le pot utiliza in interesul lor si le pot acorda incredere.

lata, mai intai, dupa ,,Cheia de aur" a egiptenilor, tabelul zilelor in care visele sunt de bun sau de rau augur:

lanuarie

1,19,27,31

13,23

Veti fi satisfacut.

Va vor fi contrarii.

Februarie

7,8, 18

1, 10, 17,22

Vor fi excelente.

Vor fi insignifiante.

Martie

3, 9,12, 14

13, 19,23,28

Nu le spuneti nimanui.

Aveti grija,

Aprilie

5,27

10,20,29,30

Ele se vor realiza.

Vise rele.

Mai

1,2,4,6,9, 14

10, 17,20

0 sansa destui de buna.

Viitorul e fn pericol.

lunie

3, 5, 7, 9, 12, 13

4,20

Se vor Implini imediat.

Dumnezeu sa va ajute.

lulie

2,6, 10,23,30

5, 13,27

Vor fi bune.

Soarta va e defavorabila.

August

5,7, 10, 14, 19

2, 13,27, 31

Nu le dezvaluiti.

Nici un rezultat.

Septembrie

6, 10, 15, 18,30

13, 16,22,23

Soarta va e favorabila.

Va vor provoca dureri.

Octombrie

13, 16,23,31

3, 9, 27

Vise foarte bune.

Augur rau.

Noiembrie

8, 13, 23, 30

6,25

Va vor fi agreabile.

Vise fara importanta.

Decembrie

10,20,29

13,28,31

Bucurie mare.

Dureri acasa.

Sa adaugam la acest tabel faptul ca noaptea de miercuri este pentru afaceri, cea de vineri pentru indragostiti, cand visele au cea mai mare putere revelatoare.

Visele fara valoare sunt, dupa Rankajov:

a) Visele din primele ore ale somnului (in timpul digestiei);

b) Visele despre o persoana sau un lucru despre care am auzit vorbindu-se recent;

c) Cosmarurile febrile provocate de o durere, teama, lectura sau un spectacol;

d) Visele inerente modului de a dormi, pozitiei in somn;

e) Visele provocate de o stare maladiva sau de o cauza exterioara clara (zgomot, frig etc..).

Adevaratul vis-oracol are loc la mijlocul somnului, de preferinta intre orele 3-7 dimineata, cand functiile digestive sunt incheiate, cand corpul se afla intr-o buna stare de sanatate, cand spiritul nu se afla sub influenta vreunui excitant si cand pozitia de odihna, normala, nu provoaca nici o tulburare organelor interne. Dupa arabul Ibn Sina, autorul primului tratat asupra viselor, "cel care doarme, culcat pe partea dreapta, se va fi abtinut de la orice exces de bautura si hrana. El trebuie sa doarma cu inima usoara, constiinta linistita, dupa ce a ascultat preceptele Coranului in ceea ce priveste rugaciunile si spalarile rituale".